|
There are no translations available.
 Mânăstirea Măgura Ocnei - Schitul Măgura Ocnei este menţionat prima oară la 1665. Se pare că, pe la 1757, schitul devine metoc al Epitropiei generale a Casei Spitalelor Sf.Spiridon şi doar aşa se poate explica faptul că, în pomelnicul acestei sihăstrii, Constantin Racoviţă voievod apare ca prim ctitor al aşezământului monahal. Schitul a avut în lunga sa existenţă trei biserici construite succesiv. Prima, cu hramul Înălţarea Domnului, a existat până pe la 1757, când cu sprijinul domnului Constantin Racoviţă se construieşte un nou lăcaş cu hramul Sf.Gheorghe. Ruinându-se, o nouă biserică, cu hramul Buna Vestire, va fi ridicată, în anul 1803, de către arhimandritul Iacov. În timpul Primului Război Mondial, Schitul a fost bombardat, însă nu a putut fi distrus. A fost reparat în 1923.
|
|
|
There are no translations available.
Pe dealul Docmana (în N satului) s-a descoperit o aşezare din cuprinsul căreia s-au adunat fragmente ceramice aparţinând perioadei Bronzului mijlociu, perioadei Hallstatt şi perioadei târzii a epocii Latene. Pe Dealul Mastacăn s-a descoperit o aşezare din perioada eneoliticului dezvoltat (cultura Cucuteni) în care au fost identificate 4 locuinţe fără platformă, un topor plat (Flachbeil) şi un pumnal de aramă.
|
|
Spitalul penitenciar Târgu-Ocna |
|
There are no translations available.
 Până la Grigore Ghica (1849-1856), condamnaţii la muncă silnică trăiau în fundul ocnei la Târgu-Ocna. În 1851, acest domnitor al Moldovei face o vizită în Târgu-Ocna şi, cuprins de milă faţă de soarta osândiţilor, prin Opisul domnesc nr.46 din 3 iulie 1851, pune la dispoziţie clădirea unui modern castel pentru “arestaţii ocnelor” care să aibă în componenţă o manufactură şi un paraclis cu hramul Sfântul Grigore Teologul.
|
|
|
There are no translations available.
Zona arheologică de la Podei ce se află situată pe terasa superioară cam la 90 m în partea dreaptă a râului Trotuş, spre cartierul Tiseşti, cu drum de acces imediat după biserica de lemn Sf. Gheorghe, mărginită la V, E şi N de pante foarte abrupte ce pot fi folosite cu uşurinţă de către alpinişti. În cadrul acestei aşezări sau descoperit fragmente de vase aparţinând perioadei eneoliticului dezvoltat mai precis cultura Cucuteni, din fazele A şi B, precum şi a epocii bronzului mai precis cultura Monteoru, precum şi a perioadei târzii a epocii Latene. Aici s-au descoperit foarte multe obiecte intrate acum in patrimoniul muzeistic al Casei de Cultură din staţiunea Târgu-Ocna, obiecte ce merită văzute având o vechime foarte mare (150 î.Hr-106d.Hr). Printre obiectele pe care le puteţi vedea în cadrul muzeului amintim: topoare de aramă cu "braţele în cruce", fragmente de ceramică de factură cernavodeană, aşa numitele de variantă "Monteoru" , ceea ce face să credem că aceste obiecte pot fi înrudite cu unele asezări din staţiunea Cernavodă.
|
|
Biserica Sfânta Varvara din mina Salina |
|
There are no translations available.
Biserica Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor .Este o biserica foarte frumoasă şi inedită, având hramul Sfânta Varvara, socotita patroana si ocrotitoarea minerilor.
Biserica a fost zidită şi amenajată în perioada aprilie-decembrie 1992. Acest locaş de rugăciune, ctitorit numai de minerii ce muncesc aici, se află aşezată la o adâncime de 240 de metri, sub nivelul solului.
|
|
|
