|
Biserica Sfânta Varvara din mina Salina |
|
There are no translations available.
Biserica Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor .Este o biserica foarte frumoasă şi inedită, având hramul Sfânta Varvara, socotita patroana si ocrotitoarea minerilor.
Biserica a fost zidită şi amenajată în perioada aprilie-decembrie 1992. Acest locaş de rugăciune, ctitorit numai de minerii ce muncesc aici, se află aşezată la o adâncime de 240 de metri, sub nivelul solului.
|
|
There are no translations available.
 BISERICA „SFÂNTUL NICOLAE”
S-a crezut că este cea mai veche biserică din oraş, construită între anii 1568 – 1572, dată care nu este susţinută cu documente. Cea mai probabilă dată când a fost construită biserica este între anii 1772 – 1774, asemănându-se bine ca arhitectură cu bisericile Golia şi Curelari din Iaşi.
|
|
Biserica de lemn Sfântul Gheorghe |
|
There are no translations available.
 Biserica de lemn Sfântul Gheorghe, din Tiseşti, a fost construită, după pomelnicul ctitorilor transcris de preotul C. Bobulescu, în anul 1752 de către monahul Ghenadie, ieromonahul Ioil şi alţi slujitori ai bisericii. Cele mai multe surse bibliografice indică însă 1761 ca an al construirii edificiului.Din alte consemnări rezultă că la 1870 s-au adăugat pridvorul şi clopotniţa, iar în anul 1895 s-au făcut din cărămidă absindele laterală. Biserica a mai fost reparată în 1924. Iniţial, biserica a avut o formă dreptunghiulară, cu pronaosul poligonal şi absida altarului pentagonală, decroşată asimetric. Abia în 1895 se zidesc cele două abside laterală din cărămidă, iar în 1924 s-a închis cu scânduri pridvorul de pe latura de vest a bisericii şi s-a construit deasupra lui o clopotniţă pe patru laturi, cu acoperiş în formă de bulb.
|
|
Biserica Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril |
|
There are no translations available.
 Biserica Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril a fost construită în secolul XVIII, pe la 1737, de popa Ianache. Este reconstruită, la 1849, de Neculai Stoian, care păstrează doar o parte din planul iniţial al bisericii vechi. În anul 1849, bisericii vechi, care avusese un plan extrem de simplu (dreptunghiular, cu absida altarului semicirculară), i s-a adăugat pridvorul deschis şi turnul-clopotniţă, de pe pronaos, cu acces însă din exterior şi cu trecere peste pridvor. La 1878, Gheorghe Stoian şi soţia sa Ileana fac pardoseala bisericii. Turnul-clopotniţă este în stil neoclasic şi are un acoperământ în formă de "bulb de ceapă" , de influenţă rusească. Însuşi interiorul bisericii, prin simplitatea lui, o încăpere de formă dreptunghiulară şi boltită în semi-cilindru, ne sugerează un edificiu mai vechi.
|
|
Crucea de gheaţă de la Tiseşti - Târgu Ocna |
|
There are no translations available.
Crucea de gheață
 Ca de fiecare dată, prăznuim la început de an nou sărbătoarea Botezului Mântuitorului nostru Iisus Hristos în apele Iordanului. Momentul este marcat de fiecare biserică printr-o slujbă specială de sfințire a apei, numită de acum Aghiasma Mare. Chiar dacă a fost ger în ziua de 6 ianuarie, acest lucru nu a împiedicat pe credincioșii noștri să participe într-un număr destul de mare la tradiționala slujbă.
|
|
Biserica "Domnească" (Cuvioasa Parascheva) |
|
There are no translations available.
 Cea mai veche biserică de lemn, "Cuvioasa Paraschiva" , numită ulterior Biserica Domnească, a fost construită din bârne, pe malul drept al Vâlcicăi, pentru şavgăi. Tradiţia spune că biserica a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care a ars. Theodor Codrescu menţiona că, în secolele XVI-XVII, "Ocna nu era decât o mică adunătură a celor 100 de şavgăi , plus a altor oameni meseriaşi şi comercianţi ce locuiau mai mult valea Vâlcicăi, la poalele dealului n.v. unde se aflau ocnele vechi, părăsite de mai bine de 100 de ani şi unde se afla Biserica Sfânta Paraschiva ce exista pe la 1580, cum atestă mai ieri o piatră mormântală slavonă, azi stricată în bucăţi" . Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva”, numită şi „Domnească” a fost construită din bârne de stejar pe malul drept al pârâului Vâlcica, nu departe de Ocne, pentru rufetaşii de aici. Tradiţia spune că biserica actuală a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care data din anii 1572 – 1574, de pe vremea lui Ioan Vodă cel Viteaz.
|
|
There are no translations available.
 La sfârşitul secolului al XVII-lea, în 1683 (după alte izvoare în 1662), vistierul Gheorghe Ursache, ridică Biserica Precista, în centrul târgului. La această biserică pictase Gheorghe zugrav, pomenit într-un document din 1692. Are ca hram „Adormirea Maicii Domnului”, iar aceasta a fost refăcută şi mărită în anul 1860, după cum reiese din pisania care se află deasupra uşii la intrarea în pronaos:
|
|
|
Biserica Buna Vestire (Răducanu) |
|
There are no translations available.
 În 1664, marele logofăt Nicolae Buhuş ridică pe malul stâng al Trotuşului o frumoasă biserică de plan triconic, cu turlă pe naos şi cu turnul-clopotniţă pe pridvorul vestic. Într-o inscripţie, în limba slavă, de pe o marmură din pridvorul bisericii se arată că, alături de logofătul Nicolae Buhuş, a mai contribuit la construirea bisericii şi un oarecare Pavăl care avea mai multe mori pe Slănic. Pavăl a construit chilia de la poartă şi chiliile cu pivniţă. La 1762, marele logofăt Radu Racoviţă reface biserica şi zidul înconjurător , monumentul fiind cunoscut sub numele de Mânăstirea Răducanu.
|
|
There are no translations available.
Biserica Sfânta Treime a fost construită de către arhimandritul Iacov, stareţul Schitului Măgura Ocnei, înainte de 1810. A fost reparată în 1892 şi 1909. Deşi era situată la poalele Măgurii, Biserica Sfânta Treime era ridicată pe "moşie domnească" şi nu pe aceea a Epitropiei "Sfântul Spiridon" din Iaşi, depinzând de Episcopia Romanului. Biserica este de zid, de dimensiuni modeste, cu pridvor pe latura sudică, deasupra căruia se înalţă un turn-clopotniţă căptuşit cu scânduri şi şindrilă.
|
|
Biserica Sfântul Ierarh Spiridon |
|
There are no translations available.
 În anul mântuirii 2000, în vremea păstoririi P.S. Eftimie Luca al Romanului şi a P.S. Ioachim Băcăoanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, intensificându-se misiunea Bisericii în toate mediile sociale, s-a decis la Centrul Eparhial că este oportună prezenţa unui preot misionar la Centrul de Plasament, nr. 4, din Târgu-Ocna, întrucât copiii orfani aflaţi în acest Centru, 235 la număr, majoritatea ortodocşi, erau asaltaţi de prozelitismul sectar al cultelor neoprotestante, două dintre ele (penticostalii şi adventiştii de ziua a şaptea) situându-şi Casele de adunare în imediata apropiere a Casei de copii.
|
|
Biserica Armenească Schimbarea la faţă a Sfintei Născătoare |
|
There are no translations available.
Pe la sfârşitul veacului al XVIII-lea, armenii alcătuiau o puternică şi numeroasă comunitate de negustori în Târgu-Ocna, fiind aşezaţi compact în cartierul Văleni, pe malul drept al pârâului Vâlcica. Pe la 1766-1767, pastorul ungur Peter Zold face referiri la armenii din Târgu-Ocna şi Târgu Trotuş "molipsiţi de ereziile lui Eutiches". O biserică armenească din lemn exista pe la 1808 şi ea este menţionată de clericul armean Minas Băjăşkian. El apreciază la 50 numărul caselor de armeni. O statistică a armenilor din anul 1809 înregistra la Târgu-Ocna o biserică din lemn, unde slujea un preot şi un anagnost. La acea dată comunitatea armeană era formată din 29 de familii. Construită probabil, în secolul al XVIII-lea, pe la 1765, Biserica "Sfânta Născătoare" va fi reclădită în anii 1820-1825 de hatmanii Grigoriu, Ştefănescu şi epitropul coloniei armeneşti, Mikoian.
|
|
Biserica Sf. Cuvios Eftimie cel Mare |
|
There are no translations available.
 Episcopia Romanului a aprobat înfiinţarea Mânăstirii cu denumirea „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare”, la data de 1 ianuarie 2000, în Târgu-Ocna, la punctul numit Cireşoaia, în partea de vest a cartierului Poieni.Accesul se realizează pe un drum petrolier, pietruit, în lungime de aproximativ 5 kilometri. Drumul porneşte din Şoseaua Naţională DN 12 A, între km 97-98. Amplasamentul se află la o altitudine de circa 600 de metri, înscriindu-se în aceeaşi curbă de nivel cu Mânăstirea „Măgura Ocnei”. Amplasamentul înconjurat de fâneţe şi vegetaţie forestieră din răşinoase şi foioase, este în plan aproape orizontal, fiind necesare uşoare nivelări ale terasamentului. Din acest punct, se poate vedea Valea Trotuşului spre est până în aval de Oneşti – Borzeşti, iar în amonte se pot vedea trei sate din comuna Dofteana.
|
|
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul |
|
There are no translations available.
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul a fost construită în anul 1815 de preot Ion Tisescu şi ieromonarhul Calinic în Geoseni. Unele însemnări afirmă că ar fi existat inainte o biserică de lemn, care ar fi fost arsă de turci la 1788, când i-au izgonit pe austrieci de la Ocnele Moldovei. Biserica preotului Ion Tisescu a fost reparată la 1920 şi reclădită prin stăruinţa preotului paroh Mircea Ciubotaru, în anii 1988-1994. Biserica ridicată de preotul Ion Tisescu, de zid, avea un plan triconic, cu pridvor închis pe latura sudică. Turla de lemn era amplasată deasupra pridvorului. Catapeteasma şi unele icoane sunt din secolul XIX. Din fondul de carte al vechii biserici amintim : Antologhion de Bucureşti din anul 1766, Catavasier din secolul al XVIII-lea, Penticostar de Blaj din 1808, etc...Acest fond de carte, parte din secolul al XVIII-lea. Biserica nouă, terminată în 1994, a fost clasificată nejustificat ca monument istoric.
|
|
Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel |
|
There are no translations available.
 Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel a fost adusă în 1832 de la Mânăstirea Bogdana de către preotul Chiriac Manciu pentru cele 18 familii ce locuiau în Vâlcele. A făcut parte din categoria bisericilor de lemn "călătoare". Biserica a mai fost reparată în 1856. Avariată în Primul Război Mondial, a fost folosită până în 1938 când, parohul Ioan Matei şi enoriaşii au terminat noua biserică de piatră. Noua biserică, construită în anii 1935-1938, a fost sfinţită la 13 iunie 1938. Vechea biserică de lemn a fost demontată, în 1956, transportată şi reconstruită în satul Verşeşti, comuna Sănduleni.
|
|
