În cazul în care ai nevoie de orice ca: contabili, taxi, zugrav, adrese tonomate, bănci, instalator, reparaţii frigidere, reparaţii tv, reparaţii calculatoare...etc. Aici este locul în care vei găsi informaţia dorită .
Tradiţia spune că biserica a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care a ars. Theodor Codrescu menţiona că, în secolele XVI-XVII, "Ocna nu era decât o mică adunătură a celor 100 de şavgăi , plus a altor oameni meseriaşi şi comercianţi ce locuiau mai mult valea Vâlcicăi, la poalele dealului n.v. unde se aflau ocnele vechi, părăsite de mai bine de 100 de ani şi unde se afla Biserica Sfânta Paraschiva ce exista pe la 1580, cum atestă mai ieri o piatră mormântală slavonă, azi stricată în bucăţi" . Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva”, numită şi „Domnească” a fost construită din bârne de stejar pe malul drept al pârâului Vâlcica, nu departe de Ocne, pentru rufetaşii de aici. Tradiţia spune că biserica actuală a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care data din anii 1572 – 1574, de pe vremea lui Ioan Vodă cel Viteaz.
Şi Nicolae Iorga arăta în 1905 că, înaintea celorlalte biserici ale târgului (Precista, Sf. Nicolae, Sf. Treime) , " a fost înălţată biserica de lemn, pe un deal rotund, care poartă numele de Biserica Domnească" .Tradiţia locală atribuie această ctitorie domnitorului IOan Vodă cel Viteaz, pe la 1573. În această biserică modestă de lemn, slujea pe la 1599 popa Metodie. De altfel şi inscripţia de pe o piatră de temelie, din 5 septembrie 1653, dovedeşte o vechime mai mare a bisericii. După formele sale constructive, de plan dreptunghiular, cu absidă decroşată, Biserica Cuvioasa Paraschiva (Domnească) aparţine secolului al XVII-lea, dar va fi refăcută în 1725, în urma unui incendiu, de Dediu, mare spătar şi jupâneasa Ruxandra, socrii lui Mihai Racoviţă. Actuala biserică datează din anul 1725, construită de Dediu Codreanu, mare spătar, socrul lui Mihai Racoviţă Voievod.
Inscripţia aflată deasupra uşii la intrare glăsuieşte: ”Leat 7233 (1725), aprilie 30.Această sfânt biserică s-au prefăcut în zilele Măriei Sale Ion Mihai Racoviţă Voievod gospodja şi Ana în domnia 3-a cu cheltuiala dumisale Dediului vel spătar şi jupâneasa dumisale Ruxandra, părinţii doamnei Anii şi prin osteneala dumisale Catrina în cămărăşii (a) 3” iar pe uşorul uşii din stânga este probabil numele meşterului Mihai Radu.
În decursul anilor, biserica s-a bucurat de numeroase privilegii din partea mai multor Domni: Mihai Racoviţă, Constantin Racoviţă, Mihai Şuţu, şi alţii.
În anul 1828, din ordinul Domnului Ioniţă Sandu Sturdza, în ograda bisericii se vor construi câteva bărăci în care va funcţiona un spital destinat rufetaşilor. Abia în 1851 se va construi un spital nou care va deservi nevoile rufetaşilor ocnei şi a micii garnizoane ce asigura paza condamnaţilor. Nicolae Iorga, în urma unei călătorii făcute la Slănic Moldova, în 1904, consideră această biserică ca fiind cea mai veche din localitate În timp, biserica a suportat mai multe reparaţii care au privit temelia, pereţii altarului, ferestrele şi uşa de la intrare, acoperişul clopotniţei, şi altele.
Biserica are un plan simplu în formă de corabie, cu absida altarului decroşată, tipologic aparţinând secolului al XVIII- lea. În prelungirea pronaosului a fost adăugată la o dată târzie, clopotniţa cu turn , căptuşită cu scândură. Clopotniţa are două clopote: cel mic, cu inscripţie ilizibilă iar cel mare cu o inscripţie din 1861, în care se artă că el a fost turnat cu cheltuiala şavgăilor şi a primarului Iorgu Metaxa. Temelia bisericii este din piatră de carieră.
Biserica este pardosită cu dale de piatră iar pereţii căptuşiţi cu scândură cu nervuri care se grupează în cheia de boltă dublă. Remarcabil este iconostasul alcătuit din icoane de o mare frumuseţe, fiind renovate în anii 1789, 1800, 1810 şi 1830.
În prezent, biserica este folosită drept capelă mortuară, fiind poziţionată în mijlocul cimitirului parohiei, unde se odihnesc o serie de personalităţi de vază de altădată…
