|
Biserica Sfânta Varvara din mina Salina |
Biserica Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor .Este o biserica foarte frumoasă şi inedită, având hramul Sfânta Varvara, socotita patroana si ocrotitoarea minerilor.
Biserica a fost zidită şi amenajată în perioada aprilie-decembrie 1992. Acest locaş de rugăciune, ctitorit numai de minerii ce muncesc aici, se află aşezată la o adâncime de 240 de metri, sub nivelul solului.
|
 BISERICA „SFÂNTUL NICOLAE”
S-a crezut că este cea mai veche biserică din oraş, construită între anii 1568 – 1572, dată care nu este susţinută cu documente. Cea mai probabilă dată când a fost construită biserica este între anii 1772 – 1774, asemănându-se bine ca arhitectură cu bisericile Golia şi Curelari din Iaşi.
|
|
Biserica de lemn Sfântul Gheorghe |
|
 Biserica de lemn Sfântul Gheorghe, din Tiseşti, a fost construită, după pomelnicul ctitorilor transcris de preotul C. Bobulescu, în anul 1752 de către monahul Ghenadie, ieromonahul Ioil şi alţi slujitori ai bisericii. Cele mai multe surse bibliografice indică însă 1761 ca an al construirii edificiului.Din alte consemnări rezultă că la 1870 s-au adăugat pridvorul şi clopotniţa, iar în anul 1895 s-au făcut din cărămidă absindele laterală. Biserica a mai fost reparată în 1924. Iniţial, biserica a avut o formă dreptunghiulară, cu pronaosul poligonal şi absida altarului pentagonală, decroşată asimetric. Abia în 1895 se zidesc cele două abside laterală din cărămidă, iar în 1924 s-a închis cu scânduri pridvorul de pe latura de vest a bisericii şi s-a construit deasupra lui o clopotniţă pe patru laturi, cu acoperiş în formă de bulb.
|
|
Biserica Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril |
 Biserica Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril a fost construită în secolul XVIII, pe la 1737, de popa Ianache. Este reconstruită, la 1849, de Neculai Stoian, care păstrează doar o parte din planul iniţial al bisericii vechi. În anul 1849, bisericii vechi, care avusese un plan extrem de simplu (dreptunghiular, cu absida altarului semicirculară), i s-a adăugat pridvorul deschis şi turnul-clopotniţă, de pe pronaos, cu acces însă din exterior şi cu trecere peste pridvor. La 1878, Gheorghe Stoian şi soţia sa Ileana fac pardoseala bisericii. Turnul-clopotniţă este în stil neoclasic şi are un acoperământ în formă de "bulb de ceapă" , de influenţă rusească. Însuşi interiorul bisericii, prin simplitatea lui, o încăpere de formă dreptunghiulară şi boltită în semi-cilindru, ne sugerează un edificiu mai vechi.
|
|
Crucea de gheaţă de la Tiseşti - Târgu Ocna |
|
Crucea de gheață
 Ca de fiecare dată, prăznuim la început de an nou sărbătoarea Botezului Mântuitorului nostru Iisus Hristos în apele Iordanului. Momentul este marcat de fiecare biserică printr-o slujbă specială de sfințire a apei, numită de acum Aghiasma Mare. Chiar dacă a fost ger în ziua de 6 ianuarie, acest lucru nu a împiedicat pe credincioșii noștri să participe într-un număr destul de mare la tradiționala slujbă.
|
|
Biserica "Domnească" (Cuvioasa Parascheva) |
 Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva”, numită şi „Domnească” a fost construită din bârne de stejar pe malul drept al pârâului Vâlcica, nu departe de Ocne, pentru rufetaşii de aici. Tradiţia spune că biserica actuală a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care data din anii 1572 – 1574, de pe vremea lui Ioan Vodă cel Viteaz.
|
 BISERICA PRECISTA - Târgu Ocna (1662; 1860) are ca hram „Adormirea Maicii Domnului” şi a fost zidită prima dată în anul 1683 (după alte izvoare în 1662) şi apoi refăcută şi mărită în anul 1860, după cum reiese din pisania care se află deasupra uşii la intrarea în pronaos:
|
|
|
Biserica Buna Vestire (Răducanu) |
 Biserica Buna Vestire, numită ulterior şi Răducanu, a fost construită de marele logovăt Ion Buhuş şi un târgoveţ bogat, Pavăl, în anul 1694. Pe la sfârşitul secolului XVII se înfiinţează mânăstirea. Moşia a avut puţine moşii şi, nu de puţine ori, a fost obligată să se judece în lungi procese pentru unele locuri primite ca danii. Mânăstirea a fost închinată Mânăstirii Ivir de la Sf. Munte Athos de către Ion Buhuş, pe la sfârşitul secolului XVII, şi reînchinată, în 1777, de Ilinca Racoviţă, soţia paharnicului Petrachi Videli, cu moşii, case şi ţigani. A fost unificată administrativ cu Mânăstirea Precista, situaţia aceasta păstrându-se până la secularizare (1863).
|
|
Biserica Sfânta Treime a fost construită de către arhimandritul Iacov, stareţul Schitului Măgura Ocnei, înainte de 1810. A fost reparată în 1892 şi 1909. Deşi era situată la poalele Măgurii, Biserica Sfânta Treime era ridicată pe "moşie domnească" şi nu pe aceea a Epitropiei "Sfântul Spiridon" din Iaşi, depinzând de Episcopia Romanului. Biserica este de zid, de dimensiuni modeste, cu pridvor pe latura sudică, deasupra căruia se înalţă un turn-clopotniţă căptuşit cu scânduri şi şindrilă.
|
|
Biserica Sfântul Ierarh Spiridon |
 În anul mântuirii 2000, în vremea păstoririi P.S. Eftimie Luca al Romanului şi a P.S. Ioachim Băcăoanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, intensificându-se misiunea Bisericii în toate mediile sociale, s-a decis la Centrul Eparhial că este oportună prezenţa unui preot misionar la Centrul de Plasament, nr. 4, din Târgu-Ocna, întrucât copiii orfani aflaţi în acest Centru, 235 la număr, majoritatea ortodocşi, erau asaltaţi de prozelitismul sectar al cultelor neoprotestante, două dintre ele (penticostalii şi adventiştii de ziua a şaptea) situându-şi Casele de adunare în imediata apropiere a Casei de copii.
|
|
Biserica Armenească Schimbarea la faţă a Sfintei Născătoare |
|
Pe la sfârşitul veacului al XVIII-lea, armenii alcătuiau o puternică şi numeroasă comunitate de negustori în Târgu-Ocna, fiind aşezaţi compact în cartierul Văleni, pe malul drept al pârâului Vâlcica. Pe la 1766-1767, pastorul ungur Peter Zold face referiri la armenii din Târgu-Ocna şi Târgu Trotuş "molipsiţi de ereziile lui Eutiches". O biserică armenească din lemn exista pe la 1808 şi ea este menţionată de clericul armean Minas Băjăşkian. El apreciază la 50 numărul caselor de armeni. O statistică a armenilor din anul 1809 înregistra la Târgu-Ocna o biserică din lemn, unde slujea un preot şi un anagnost. La acea dată comunitatea armeană era formată din 29 de familii. Construită probabil, în secolul al XVIII-lea, pe la 1765, Biserica "Sfânta Născătoare" va fi reclădită în anii 1820-1825 de hatmanii Grigoriu, Ştefănescu şi epitropul coloniei armeneşti, Mikoian.
|
|
Biserica Sf. Cuvios Eftimie cel Mare |
 Episcopia Romanului a aprobat înfiinţarea Mânăstirii cu denumirea „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare”, la data de 1 ianuarie 2000, în Târgu-Ocna, la punctul numit Cireşoaia, în partea de vest a cartierului Poieni.Accesul se realizează pe un drum petrolier, pietruit, în lungime de aproximativ 5 kilometri. Drumul porneşte din Şoseaua Naţională DN 12 A, între km 97-98. Amplasamentul se află la o altitudine de circa 600 de metri, înscriindu-se în aceeaşi curbă de nivel cu Mânăstirea „Măgura Ocnei”. Amplasamentul înconjurat de fâneţe şi vegetaţie forestieră din răşinoase şi foioase, este în plan aproape orizontal, fiind necesare uşoare nivelări ale terasamentului. Din acest punct, se poate vedea Valea Trotuşului spre est până în aval de Oneşti – Borzeşti, iar în amonte se pot vedea trei sate din comuna Dofteana.
|
|
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul |
|
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul a fost construită în anul 1815 de preot Ion Tisescu şi ieromonarhul Calinic în Geoseni. Unele însemnări afirmă că ar fi existat inainte o biserică de lemn, care ar fi fost arsă de turci la 1788, când i-au izgonit pe austrieci de la Ocnele Moldovei. Biserica preotului Ion Tisescu a fost reparată la 1920 şi reclădită prin stăruinţa preotului paroh Mircea Ciubotaru, în anii 1988-1994. Biserica ridicată de preotul Ion Tisescu, de zid, avea un plan triconic, cu pridvor închis pe latura sudică. Turla de lemn era amplasată deasupra pridvorului. Catapeteasma şi unele icoane sunt din secolul XIX. Din fondul de carte al vechii biserici amintim : Antologhion de Bucureşti din anul 1766, Catavasier din secolul al XVIII-lea, Penticostar de Blaj din 1808, etc...Acest fond de carte, parte din secolul al XVIII-lea. Biserica nouă, terminată în 1994, a fost clasificată nejustificat ca monument istoric.
|
|
Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel |
 Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel a fost adusă în 1832 de la Mânăstirea Bogdana de către preotul Chiriac Manciu pentru cele 18 familii ce locuiau în Vâlcele. A făcut parte din categoria bisericilor de lemn "călătoare". Biserica a mai fost reparată în 1856. Avariată în Primul Război Mondial, a fost folosită până în 1938 când, parohul Ioan Matei şi enoriaşii au terminat noua biserică de piatră. Noua biserică, construită în anii 1935-1938, a fost sfinţită la 13 iunie 1938. Vechea biserică de lemn a fost demontată, în 1956, transportată şi reconstruită în satul Verşeşti, comuna Sănduleni.
|
|
