Oraşul Târgu-Ocna este unul dintre cele mai pitoreşti aşezări ale Carpaţilor. Este, de fapt, " sarea " care dă gust şi savoare Văii Trotuşului. Într-adevăr, cel care călătoreşte prin acest ţinut descoperă o zonă binecuvântat care adună, ca într-un buchet, multe frumuseţi naturale şi culturale, aureolate de un bogat tezaur al spiritualităţii noastre ortodoxe.

Zona arheologică "Titelca" ce se află la 1,5 km de cartierul Tiseşti, mai precis pe Dealul Titelca face parte dacă ar fi să o catalogăm istoric din perioada epocii Latene (105 î.HR-106 d.HR), unde în cadrul acestei zone s-a descoperit o cetăţuie din care s-au recoltat fragmente de vase necesare lucrului de zi cu zi din acea perioadă.

Pe terasa stângă a Trotuşului, în jurul bisericii s-a descoperit o aşezare din perioada Bronzului târziu (cultura Noua).

Tot în cadrul aşezărilor arheologice ce aparţin de zona oraşului mai putem aminti: Vârful Hăsman unde s-a descoperit o aşezare aparţinând perioadei târzii a epocii Latene, zona Poieni (în apropierea Dealului Titelca mai precis în Poiana Chichilăului)...

Zona arheologică de la Podei ce se află situată pe terasa superioară cam la 90 m în partea dreaptă a râului Trotuş, spre cartierul Tiseşti, cu drum de acces imediat după biserica de lemn Sf. Gheorghe, mărginită la V, E şi N de pante foarte abrupte ce pot fi folosite cu uşurinţă de către alpinişti.

Pe dealul Docmana (în N satului) s-a descoperit o aşezare din cuprinsul căreia s-au adunat fragmente ceramice aparţinând perioadei Bronzului mijlociu, perioadei Hallstatt şi perioadei târzii a epocii Latene.

Când am citit această minunată enciclopedie - Valea Trotuşului -  nu ne venea să credem câtă valoare istorică se află în aceste locuri încă nepromovate şi necunoscute de mulţi dintre noi.

În 1664, marele logofăt Nicolae Buhuş ridică pe malul stâng al Trotuşului o frumoasă biserică de plan triconic, cu turlă pe naos şi cu turnul-clopotniţă pe pridvorul vestic.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, în 1683 (după alte izvoare în 1662), vistierul Gheorghe Ursache, ridică Biserica Precista, în centrul târgului.

Cea mai veche biserică de lemn, "Cuvioasa Paraschiva" , numită ulterior Biserica Domnească, a fost construită din bârne,  pe malul drept al Vâlcicăi, pentru şavgăi.