Pierdere grea pentru viaţa culturală trotuşeană: pictorul târg-ocnean Gheorghe Dumitrascu s-a stins la 60 ani, lăsând sute de tablouri pe care le-a înnobilat cu culorile sufletului său.
Pictorul Gheorghe Dumitraşcu s-a născut la Târgu-Ocna la 24 aprilie 1954, unde a urmat clasele primare, iar cele gimnaziale şi liceale la Liceul de Muzică şi Arte Plastice ,,Octav Băncilă” Iaşi, promoţia 1974. După absolvire a făcut parte din echipa marelui maestrul Dan Broscăuţeanu la restaurarea mai multor biserici din ţară. A decedat pe 22 iulie 2014.
Din 2013 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România – Filiala Oneşti. A participat de-a lungul anilor la numeroase expoziţii individuale in tara şi strainatate, câştigându-şi o binemeritată reputaţie. A avut expozitii individuale la Iaşi (1973), în Japonia (1980, unde a obtinut medalia de aur), Ungaria (1998 şi 2004), Italia (2002), Israel (2004).
Gheorghe Dumitrascu a deschis expoziţii în staţiunile Slănic Moldova, Eforie Nord, Eforie Sud, Băile Felix, Poiana Braşov, iar lucrări ale sale se regăsesc în colecţii din Ungaria, Austria, Germania, Franţa. Tablouri semnate de Dumitraşcu au înfrumuseţat mai multe spaţii hoteliere din Bucureşti, unde a avut expoziţii, iar în Oneşti ele pot fi văzute la un restaurant amenajat la „blocurile vechi” de pe bulevardul Oituz. Acest pictor al Târgu - Ocnei este şi autorul unei impresionante lucrări realizate la Parlamentul Ungariei din Budapesta. Având dimensiunile de 2,5 m / 1,4 m, ea înfăţişează „Intrarea lui Matei Corvin în Budapesta” şi prezintă nu mai puţin de 60 personaje. Un număr de 60 de lucrări semnate de Gheorghe Dumitrascu au fost achiziţionate de către Banca Naţională a României, iar o casă din Târgu Ocna (a familiei Gavriliu) este înfrumuseţată cu tablouri cu flori pictate de acest artist plastic. Desi „in anul 2003 o boala gravă, o pareza totală stângă, l-a ţinut pe artist mult timp departe de şevalet, cu o voinţă admirabilă, ce aminteşte de Ştefan Luchian, Dumitraşcu reuşeşte să revină să picteze şi să mai organizeze două expoziţii la Târgu-Ocna. Mentorul său declarat este Corneliu Baba, lucru reflectat în tablourile sale, dar fără să-i afecteze din originalitatea stilului. Stil prolific, abordează o multitudine de curente artistice (clasic, modern, romantic, impresionist) folosind o mare varietate de tehnici: în cuţit, penson, cărbune, culori acrilice s.a. Gheorghe Dumitraşcu se înscrie, astfel, la un loc de cinste în lunga tradiţie a pictorilor târgocneni de valoare”. Acestor rânduri scrise de profesorul Corneliu Stoica în „Enciclopedia Văii Trotuşului” merită să li se adauge încă doua lucruri: în 2011 pictorul Gheorghe Dumitrascu a fost prezent cu 30 de lucrări în expoziţia „Tablouri de vis”, la Palatul Parlamentului, iar munca sa va fi dusă mai departe de fiul George. Dupa 60 ani de viată, 11 dintre ei fiind o lupta cutremuratoare cu boala, izbândind să se ridice din căruciorul cu rotile şi să păşească în atelierul de lucru pentru a picta, Gheorghe Dumitrascu îşi duce somnul veşnic în incinta Mânăstirii Răducanu, unde a fost înmormântat la data de 26 iulie 2014. Dumnezeu să-l odihnească în pace !
Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România – Filiala Oneşti, a participat de-a lungul anilor la numeroase expoziţii interne şi internationale, câştigându-şi o binemeritată reputaţie prin premiile individuale obţinute la Iaşi (1973), în Japonia (1980), Ungaria (1998 şi 2004), la care s-au adăugat şi cele colective de la Băile Felix (1996), Italia (2002), Israel (2004).
,,Pictura a fost viaţa sa... El a trăit prin pictură şi pentru pictură, din dragostea ce ne-a purtat-o nouă, celor din familie, precum şi semenilor lui. A trăit o mare bucurie când a putut din nou să picteze, după ce mult timp fusese ţintuit la pat, fără să se poată nicicum mişca. Dar a crezut în puterea lui interioară şi în Dumnezeu - căci nu degeaba a fost şi pictor de biserici, iar nouă, celor apropiaţi lui, ne-a redat speranţa şi tonusul optimist de care aveam cu toţii nevoie. Dar din păcate, acum vorbim despre el, la timpul trecut. Şi e cumplit de greu, neimaginabil pentru cine n-a trecut printr-o astfel de durere. Dar asta e viaţa şi sfârşitul pe acest pământ. Gigi n-a murit... Pe Gigi l-a chemat Dumnezeu să împodobească cerul cu icoane, să imortalizeze spiritul de după moarte, cel veşnic, iar aici l-a lăsat pe George (fiul familiei Dumitraşcu, şi el un pictor ,,pe val" - n.a.) să continue tradiţia familiei" au fost cuvintele rostite printre şiruri de lacrimi, de către soţia lui, Eugenia Dumitraşcu, şi ea o talentată pictoriţă.
,,A-l vedea pe Dumnezeu, a-i configura chipul, a-l aduce în faţa credincioşilor, iată înţelesurile uneia dintre marile taine ale artei, pe care doar pictorul de biserici se pare că o pătrunde. Îi admirăm meşteşugul şi-i suntem recunoscători pentru faptul de a ne apropia cele sfinte şi a fi părtaşi o dată cu el la înălţătoarea operă a apropierii de fiinţa divină"
Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!